Ţara te vrea prost! Proiectul România educată din PNRR pierde 1 miliard de euro. Cele mai mari tăieri sunt la învățământul profesional dual, laboratoarele de științe și universități

Proiectul România educată din PNRR pierde 1 miliard de euro, adică un sfert din totalul fondurilor pentru educație, potrivit surselor Edupedu.ro. Cele mai mari tăieri sunt de la universități, și anume circa 70% din fondurile alocate inițial. Domeniul este urmat de învățământul profesional dual, care pierde 50% din fonduri. O altă lovitură o primesc laboratoarele de științe, anunțate ca prioritare de președintele Klaus Iohannis, dar care acum pierd 40% din suma inițial alocată, potrivit surselor Edupedu.ro.

Tăierile de la educație vin în contextul în care România are o alocare prin PNRR din partea Comisiei Europene de 29 de miliarde de euro, iar documentul de negociere trimis de România conținea proiecte de 40 de miliarde de euro. Autoritățile de la București încearcă acum să ajungă la suma de 29 de miliarde de euro prin tăieri de la diferite capitole.

Reformele din educație propuse Comisiei Europene de România prin PNRR erau sub egida proiectului prezidențial “România Educată”, au fost anunțate de președintele Klaus Iohannis și au fost agreate de către experții Comisiei Europene în faza de negociere, potrivit anunțurilor făcute de vicepremierul Dan Barna și de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

Tăierile masive de astăzi vin în contextul în care educația a primit o alocare inițială de 4 miliarde de euro fonduri europene, din totalul celor 29 de miliarde ale Planului Național pentru Redresare și Reziliență (PNRR).

Potrivit surselor Edupedu.ro, tăierile vin în contextul în care reformele din educație nu au susținerea totală a niciunui partid din coaliția de la guvernare, în negocierile care au loc la această oră.

O ședință pentru rediscutarea noii forme a PNRR are loc astăzi, la Ministerul Fondurilor Europene.

Potrivit acelorași surse, capitolul Digitalizarea educației nu a suferit modificări.

COMENTARIU: Daniel David, rectorul UBB: Dacă vrei să distrugi o națiune nu îți trebuie bombe, ci să-i distrugi educația

Era momentul ca prin PNRR să reparăm educația! Chiar să o modernizăm major! Asta pentru că educația generează specialiștii care duc, mai bine sau mai rău, în funcție de cât sunt de bine pregătiți, celelalte sisteme majore ale societății (ex. sănătatea, economia). Nu poți avea o societate competitivă fără o educație competitivă! Iar pentru cei care nu pricep, acesta nu este un slogan de negociere, ci o concluzie validată științific!

Așadar, logic vorbind, întâi trebuiau puși deoparte banii pentru a reforma structural educația, iar restul distribuit apoi în celelalte zone. În acest fel, în timp, România se dezvolta sănătos, educația fiind un motor care stimula mereu dezvoltarea tuturor segmentelor din societate. Asta însemna o adevărată reformă structurală a țării, care apoi se multiplica în sistem. Altfel, investim adesea în „găuri negre” și/sau în sisteme puternic inerțiale, alimentate și întărite de o educație nereformată. Când Comisia Europeană vorbește corect despre „verde”, „inovație”, „smart” etc. are în spate deja un stoc avansat de cunoaștere (care se dezvoltă continuu) și resursă umană înalt specializată; dacă nu avem asta, toate aceste constructe devin forme fără fond! 

Proiectul „România Educată” era un bun start în acest demers, care mai trebuia îmbogățit în zona universitară cu unele politici mai recente. După multe discuții s-a ajuns în PNRR la un prag minim acceptabil: cam 10% din PNRR pentru educație, din care măcar 10% specific pentru învățământul superior. În cazul învățământul superior, acest procent era oricum infim pentru a face reforme structurale care să ducă la competitivitate internațională, dar se puteau măcar începe. Nu intru în nuanțe de specialitate, care, pentru a fi înțelese, necesită și viziune și disponibilitate, dar, în cadrul educației, reformele structurale trebuiau să susțină inițial masiv învățământul superior, deoarece aici se formează și specialiștii care grevează celelalte sisteme și profesorii care marchează învățământul preuniversitar. În plus, aici se poate genera cunoaștere care să ofere țării avantaje competitive la nivel internațional, ferind-o astfel de a deveni o colonie științifică/tehnologică, cu impact asupra bunăstării oamenilor; altfel, tot facem pompos transferuri de cunoaștere și inovații, în teorie tot mai verzi și „smart”, dar în esență care de care mai banale și costisitoare.  

Aflăm astăzi cu stupoare, „pe surse oficiale”, că există propunerea acum ca partea alocată specific învățământului superior, și așa infimă, să se reducă cam cu 70%. În aceste condiții, nici nu mai știu de ce o avem, deoarece, cinstit vorbind, orice reformă structurală este imposibil să fie făcută și chiar să fie inițiată. Toată lumea rezonabilă înțelege negocierile dificile cu Comisia Europeană în legătură cu PNRR și chiar nevoia de a se reduce sumele. Dar educația putea fi păstrată cu valoarea absolută inițială – dacă se înțelegea rolul acesteia – sau, dacă nu se poate pricepe și se reduc sumele prevăzute pentru aceasta, este inacceptabil și fără sens să gândim resursele pentru învățământul superior sub 10% din minimum 10% care ar trebui să revină acum educației. Dacă nu facem asta, să nu ne mai plângem că universitățile noastre nu se văd unde vrem noi în clasamentele internaționale, că stăm prost la testele P.I.S.A., că tinerii pleacă din țară să studieze în străinătate („brain-drain”), că România are un indice global de inovare scăzut etc. Așa cum spuneam în mai multe interviuri, din politica științei știm că dacă vrei să distrugi o națiune nu îți trebuie bombe, ci trebuie să-i distrugi educația și mai ales învățământul superior de calitate.

Să vedem cine trece testul!

P.S. Vă rog să nu-mi spuneți cinic că universitățile se plâng gratuit, că au bani și se pot descurca! Adevărul este că unele au bani (adesea adunați în peste un deceniu pentru a face investiții mari, care adesea nu li s-au mai permis), dar cele mai multe nu au. Iar cele care au, dacă le permite plafonul stabilit de guvernanți să-i cheltuiască în funcție de nevoile stringente ale studenților și comunității universitare (ex. cămine/spații didactice și de cercetare etc.) nu-i mai au!  

Adauga comentariu