O dăm de gard şi cu PNRR-ul?

România negociază în aceste săptămâni Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă-PNRR, pentru a atrage 29,2 miliarde de euro de la Uniunea Europeană până în 2026, dintr-un fond constituit pentru a sprijini ţările membre să treacă mai uşor peste criza Covid şi urmările ei economice. Din această sumă, 14,2 miliarde de euro sunt granturi iar 14,9 miliarde de euro împrumuturi. Recent, Guvernul a informat Comisia Europeană că vrea să acceseze întreaga sumă, deci şi cele 14,9 miliarde de euro ce reprezintă partea de împrumuturi. Răspunsul Comisiei pe marginea PNRR e aşteptat în luna iunie. 

Aceşti bani sunt aşteptaţi ca pâinea caldă, pentru a da un restart economic şi pentru a ajuta autorităţile să facă anumite reforme. Ţara noastră însă nu a păşit cu dreptul în aceste negocieri, primele schiţe ale acestui plan fiind criticate de responsibilii Comisiei Europene, alor noştri reproşându-li-se că nu prea au înţeles pentru ce anume se dau aceşti bani şi cum trebuie să arate acest Plan de Redresare.

După câteva cartonaşe galbene primite de oficialii români, ministrul Proiectelor şi Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a avut consultări cu mai mulţi miniştri, dar şi cu specialişti şi cu parteneri din ONG –uri şi din zona de business şi afirmă că forma finală a acestui PNRR va fi una mult îmbunătăţită. Asta după ce inclusiv premierul Florin Cîțu însoţit de ministrul de resort au avut întâlniri la Bruxelles cu oficiali ai Comisiei Europene, inclusiv cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Dar să spunem clar că aceşti bani nu vor veni pentru clientelele politice, ci vor fi condiţionaţi de realizarea unor reforme majore, care, pe hârtie, arată bine dar nu sunt uşor de pus în practică. Să dăm câteva exemple concrete ale acestor reforme convenite de România cu Uniunea Europeană: reforma pensiilor – care-şi propune printre altele să corecteze inechităţile din sistem şi să recalculeze circa 5 milioane de dosare de pensii; administraţie publică- crearea unui nou sistem pentru a accede în funcțiile publice şi a unui sistem îmbunătățit de promovare; reforme în politica fiscală - adoptarea de măsuri pentru a crește veniturile la buget din impozite; modificarea legilor justiţiei şi crearea unei bănci – Banca Naţională pentru Dezvoltare.

Să dăm şi exemple de investiţii pe câteva componente cheie: PNRR pentru mediul de afaceri-circa 2,2 miliarde euro din care un instrument de capital de risc pentru IMM-uri  – circa 500 milioane euro; Educaţia – 3,7 miliarde de euro, unde se aşteaptă printre altele 50 de unități de învățământ nou construite; Sănătatea – 2,5 miliarde de euro, unde printre rezultatele aşteptate sunt şi 3000 de cabinete pentru medici de familie.

Ministerul Fondurilor Europene mai afirmă că are în fază avansată de negociere alocarea a 8,5 miliarde de euro pentru transport şi 1,4 miliarde de euro pentru împăduriri, combaterea tăierilor ilegale de păduri și biodiversitate.

Dacă guvernanţii şi toţi actorii implicaţi în acest PNRR vor fi serioşi, şi nu diletanţi, s-ar putea să şi vedem aceşti bani în ţărişoară. Dacă nu, nu-i vom vedea! Guvernanţii, ştim de mult, au o problemă şi cu respectarea termenelor, mai ales când vine vorba de accesarea de fonduri europene şi asumarea de reforme, unele nepopulare pentru unele categorii dar necesare pentru ţară. Şi de asta trebui să punctăm că există nişte termene pentru punerea în practică a PNRR!

Regula stabilită prin propunerea de Regulament (aflată încă în negociere la nivel european) este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026.

Deci, la treabă, domnule Cîţu şi stimaţi guvernanţi, e vremea să faceţi şi ceva reforme şi să mişcaţi proiecte serioase, pe care le-aţi tot trâmbiţat, dar atunci când facem inventarul faptelor, vedem că sunteţi mult rămaşi în urmă!

 

 

 

Adauga comentariu