INEDIT. Povestea tânărului imobilizat într-un scaun cu rotile care a realizat un ghid al județului Sălaj

Un tânăr din Zalău, aflat în suferință încă de la naștere, fiind imobilizat într-un scaun cu rotile, uimește o lume întreaga zi de zi. Boala de care suferă nu l-a oprit să-și trăiască viața și să fie un exemplu pentru toți oameni de pe planetă. El este Răzvan Ciule, un tânăr din Zalău care a realizat zilele trecute un ghid turistic al județului Sălaj. De asemenea, Răzvan Ciule se implică în activitatea de voluntariat și freelancing în special pe partea de programare, web design și design grafic.

Răzvan Ciule s-a năcut în Zalău în 14 august 1989 și a absolvit cursurile Școlii Generale ”Gheorghe Lazăr” și a Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfinții Trei Ierarhi“ din Zalău. În perioada 2009-2012 a urmat cursurile de licență în cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna” din Sibiu, la specializarea „Teologie Ortodoxă Pastorală”, fiind declarat licențiat în Teologie Oerodoxă, după susținerea lucrării cu titlul „Cateheza copiilor și implicarea tinerilor în Biserică prin metode active”. Lucrarea sa fost realizată sub coordonarea Pr. Conf. Dr Constantin Valer Necula, titular al catedrei de Catehetică și Omiletică din cadrul  Facultății de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna” din Sibiu, volumul omonim, fiind apoi adus în fața cititorilor în primăvara lui 2013. În iulie 2013 a fost declarat admis în cadrul studiilor de Master în Teologie Practică pe care le-a absolvit doi ani mai târziu, fiind declarat masterand în teologie ortodoxă după susținerea lucrării de dizertație  intitulată „Pedagogia existenței. Teme de credință pentru persoanele cu dizabilități”, realizată sub atenta îndrumare a aceluiași Pr. Prof. Conf. Dr. Constantin Valer Necula.

Tânărul Razvăn Ciule a simțit chemarea spre Dumnezeu încă de mic copil, suflare de care a avut grijă și mama lui, dar și o persoană care se pregătea să devină călugăriță.

”Mama mea a avut grijă să-mi insufle încă de mic copil credința față de Dumnezeu însă în perioada studiilor gimnaziale aveam însă să primesc o chemare mai presus de fire, pe care o păstrez și azi ca temelie a ființei mele, chemarea sfântă de a slujii lui Hristos. La 10-11 ani am cunoscut o tânără ce se pregătea să devină călugăriță la „Sacro Cuore“. Fiind o fire foarte sociabilă, curioasă și dornică de cunoștințe, nu am putut să stau nepăsător văzând că ea avea o anumită rânduială zilnică de rugăciune și am început să-i pun tot felul de întrebări și astfel ajunsesem să citesc zilnic Scriptura ori alte cărți ziditoare de suflet și să mă rog mai mult.  Un an de zile nu am făcut altceva decât să mă rog și să învăț, atunci am conștientizat pentru prima oară că nimic nu e întâmplător, că fiecăruia din noi îi este dată o anumită chemare și că ceea ce pentru unii ar părea o cruce foarte grea, pentru mine era, este și va rămâne unul dintre cele mai de preț daruri pe care Hristos mi le-a făcut alături de Darul Vieții, dragostea Lui și cei dragi mie. Atunci am decis că voiesc cu toată inima mea a sluji lui Dumnezeu, Bisericii și aproapelui. Știam de la început că va fi mai greu și că starea mea medicală s-ar putea să îmi îngreuieze drumul spre preoție, dar nu am lăsat nicio clipă acest lucru să mă oprească, ci cu inima curată a unui copil m-am pus în mâinile lui Hristos și a Maicii Sfinte și Le-am spus că voiesc ai sluji și ai mărturisi în fiecare clipă a vieții mele și că dacă Ei vor dori să fie slujiți de unul ca mine, sunt convins că mă vor ajuta și vor face din mine un preot bun”, spune Răzvan. 

Totuși, și pentru Răzvan au există ispite, însă chemarea preoției a continuat să ardă în inima lui. La finalul studiilor ginaziale avea de când să urmeze cursurile unui profil de filologie, ori a unuia de informatică pentru că nu știa de existența un seminar teologic în Zalău. A fost admis al patrulea la seminar. 

”Ca de fiecare dată când pornim pe drumul mântuirii și în cazul meu au fost și încă mai există încercări și ispite însă deși anii au trecut, chemarea preoției a continuat și continuă să ardă în inima mea neîncetat până azi. În 2004  la finalul studiilor gimnaziale aveam în gând să urmez cursurile unui profil de filologie, ori a unuia de informatică pentru că la acea vreme deși sunt din Zalău, nu știam că la noi în oraș exista un seminar teologic și pe lângă teologie, limbile străine și informatica au fost mereu două mari pasiuni ale mele, urmând ca după aceea să dau examenul de admitere la o facultate de teologie, pentru a-mi putea împlini chemarea. Dumnezeu însă avea să îmi pregătească altă cale mult mai frumoasă căci, cu numai o lună înainte de examenul de capacitate, aveam să primesc lista cu profilurile disponibile și undeva pe ultima pagină cu licee aveam să văd și locurile oferite de Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sfinții Trei Ierarhi“ Zalău. La fel ca și atunci când am răspuns prima oară chemării lui Hristos, de îndată ce am văzut această opțiune am știut clar că acesta era drumul  pe care trebuia să îl urmez.  La auzul deciziei mele toți cei dragi mie: părinți, rude, profesori, colegi și prieteni s-au bucurat foarte mult așa că am încercat să aflăm ce pași trebuie urmați în continuare. Simțind chemare lui Hristos mai puternică ca niciodată, am fost convins că dacă Dumnezeu m-a chemat și mi-a pus înainte această opțiune atunci locul meu e acolo și că de va fi voia Lui să fac seminarul îl voi face. Cu toate acestea de îndată ce am primit broșura și a aflat că trebuie să dau și o probă medicală în inima mamei a apărut și o oare care teamă că nu voi fi admis și că voi fi dezamăgit și de aceea a încercat să mă facă să mă răzgândesc, spunându-mi că programul e destul de strict și încărcat, că nu o să mă descurc cu muzica ori alte asemenea. Ne voind a o supăra am hotărât că voi da la Filologie dar că înainte vreau să încerc la Seminar. Hotărârea definitivă care avea să îmi schimbe definitiv viața am luat-o însă în urna unei discuții avute cu doamna Ghiran Victoria, diriginta mea de la aceea vreme, care aflând de chemarea mea spre preoție m-a provocat la o discuție sinceră și matură despre ce înseamnă Biserica, preoția și care sunt datoriile și responsabilitățile pe care le implică preoția în sfințenia ei, iar la final după o discuție de  vreo oră a ajuns să îmi spună „-Răzvan, văd că îți dorești cu adevărat să fi teolog așa că dacă tu asta vrei nu renunța!“ De atunci am hotărât ferm și clar că voi merge la Seminar și asta mai ales pentru că aveam în suflet convingerea că Hristos e cu mine și de fiecare dată când am crezut în ceva cu tărie și convingere am primit de la Dumnezeu acel lucru chiar și fără al cere. Având în vedere sfatul doamnei, faptul că îl aveam alături pe Hristos și convingerea sufletească, că totul va fi bine, după ce am obținut acordul părintelui Radu Rus, binecuvântarea Prea Sfințitului Petroniu și am parcurs toate formalitățile solicitate, m-am prezentat plin de emoții la examen. Prin Mila și Darul lui Dumnezeu am trecut cu bine de examen, fiind admis al patrulea”, mai spus Răzvan. 

Pasionat de informatică, a realizat un ghid turistic al Sălajului

Chiar dacă suferă de tetrapareza spastica, fiind și într-un scaun cu rotile, Răzvan nu a abandonat viața, nu a abandonat să lucreze pentru el și să fie un ajutor pentru alții, chiar dacă el are nevoie de tot ajutorul din lume. 

Zielele trecute, Răzvan alături de Prefectura Sălaj au realizat un ghid al județului Sălaj care cuprinde cele 61 de UAT din județ și informații despre etniile care trăiesc în Sălaj. Ghidul cuprinde 166 de pagini și peste 500 de fotografii. Din cauza acestei suferințe, Răzvan a muncit la acest ghid aproape doar cu o mână, respectiv mâna stângă. 

Mai mult decât atât, tânărul erou al Zalăului a scris și câteva cărți. În iunie 2007 a văzut lumina tiparului  Volumul „O viață trăită alături de Hristos”, care cuprinde atât articole publicate în cadrul revistei „Credință și Viață“ în primi trei ani de seminar dar și alte texte scrise special pentru acest volum. Cartea se adresează în primul rând tinerilor de vârsta lui, dar nu numai și abordează diverse subiecte precum: crucea, postul, încercările și ispitele vieții, relația tinerilor cu duhovnicul, Chemarea lui Hristos, ori Cinstirea Maicii Domnului.

”Pentru un adevărat creștin este deosebit de important ca iubirea sa față de Dumnezeu să se răsfrângă și asupra celor din jur. De aceea din decembrie 2008 am fost și sunt implicat în diverse campanii ce vizează informarea tinerilor cu privire la persoanele cu dizabilități, tipuri și forme de dizabilități, problematica tinerilor: droguri, alcool, fumat, sarcina la adolescență și urmările ei, relația copii părinți, precum și în ajutorarea, informarea și susținerea familiilor și a copiilor bolnavi de cancer.

De asemenea, Răzvan Ciule se implică în activitatea de voluntariat și freelancing în special pe partea de programare, web design și design grafic.

Tânărul zălăuan, Răzvan Ciule cred că poate fi considerat un erou și un exemplu pentru noi toți. Ne-a demonstrat că prin credință în Dumnezeu și multă muncă, a dat boala la o parte pentru înfăptuirea binelui suprem. 

 

Adauga comentariu