Ați primit Botezul Domnului?

Vine popa cu crucea și cu apa sfințită

Așa cum cere tradiția în fiecare an preoții ortodocși cutreieră, după Anul Nou, din poartă-n poartă cu Iordanul. Mai precis spus preoții merg să sfințească casele oamenilor, dar și pentru a strânge contribuțiile „către cele sfinte”.

“Cât să dăm la popa că vine cu crucea ?” e singurul gând care „fulgeră mintea” oricărui enoriaș.

Potrivit site-ului crestinrotodox.ro, „prin sfințirea casei, așezam casa sub oblăduirea lui Dumnezeu. Casa nesfințită, ca și omul nebotezat, este vulnerabilă lucrării răului. În casa sfințită omul este ocrotit în fața relelor, dacă el însuși nu aduce răul în casă prin săvârșirea lui și printr-o viață depărtată de Dumnezeu”.

Credincioșii plătesc anual o sumă, care în acest an, este de aproximativ 100 de lei către BOR.

Pentru acești bani, ei primesc, cel puțin teoretic o chitanță care să justifice suma plătită.

Dar, pe lângă contribuția oficială, majoritatea românilor cu frică de Dumnezeu dau preoților și alți bani pentru sfințirea casei…pentru că așa se cade, așa sunt obișnuiți. Putem spune că aceștia sunt „bani negri” care ajung în buzunarele slujitorilor Domnului și pentru care nu primesc niciun fel de bon sau chitanță.

Dacă la sat acest ritual este așteptat și dorit, în mediul urban și mai ales în cazul celor care locuiesc la bloc, numărul celor care respectă tradiția sfințirii casei este mult în scădere, datorită și cheltuielilor pe care o implică „botezul Domnului” imediat după sărbătorile de iarnă, Crăciunul și Anul Nou.

La un calcul matematic elementar, banii legali care intră direct în visteria Bisericii Ortodoxe Române cu această ocazie sunt foarte mulți, dar nici „banii negri” care rămân la popa nu sunt de neglijat.

„Duhurile cele viclene din tot locul se alungă; se iartă şi păcatele cele mici de peste toate zilele, adică nălucirile diavoleşti şi gândurile cele rele; mintea se curăţeşte de lucrurile cele spurcate şi se îndreaptă spre rugăciune; bolile le alungă şi dă sănătate sufletească şi trupească” sunt cuvintele pe care le spune preotul în momentul sfințirii caselor.

Boboteaza, sărbătorită, în ziua de 6 ianuarie, încheie ciclul sărbătorilor de iarnă şi are, pe lângă înţelesurile creştine – momentul naşterii spirituale a Mântuitorului – trăsături de mare sărbătoare populară. 6 ianuarie este ziua în care a fost botezat Iisus Hristos de către Ioan Botezătorul. Cu acest prilej, Iisus s-a făcut cunoscut oamenilor, la 30 de ani, vârstă pe care evreii o consideră a maturităţii.

Se spune că Iisus nu a fost botezat pentru iertarea păcatelor lui, fiindcă El era fără de păcat, ci pentru sfinţirea creaţiei. Din punct de vedere calendaristic, Boboteaza reprezintă încheierea ciclului celor 12 zile ale Sărbătorilor de Iarnă, care încep pe 25 decembrie, cu Naşterea Domnului sau Crăciunul.

Legenda de la care a pornit obiceiul sfinţirii apelor se referă la faptul că atunci când Ioan Botezătorul a început procesiunea botezării, diavolii au venit pe râul Iordanului pentru a o împiedica. În acel moment, Dumnezeu le-a poruncit preoţilor să sfinţească toate apele.

În ziua de Bobotează are loc sfinţirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregătirea acestui moment se face în fiecare biserică cu multă atenţie.

Locul de desfăşurare al slujbei se alege împreună cu preotul satului, de obicei într-un spaţiu mai larg – unde să fie cel puţin o fântână - în imediată vecinătate a unei ape curgătoare, în gospodăria unui om sau în curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apă, care se punea în vase mari de lemn şi, tot acum, se taie, la rău, o cruce mare de gheaţă. În jurul acestei cruci sau în jurul crucii care se află în mod normal în curtea bisericii, se desfăşoară întreg ceremonialul religios, la care participa toată suflarea comunităţii.

După slujba de sfinţire a apei, transformată în agheasmă, fiecare sătean îşi ia apă sfinţită în vasele de lemn sau de sticlă cu care a venit de acasă. Pe drumul de întoarcere ei strigă „Chiraleisa” – adică „Doamne miluiește”, pentru belşugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului şi pentru creşterea cât mai mare a cânepii – şi toarnă câte puţină agheasmă în toate fântânile întâlnite în cale. Odată ajunşi acasă, oamenii sfinţesc cu agheasmă șura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livada, casă şi interiorul casei.

În ajunul Bobotezei se ţine post - chiar post negru, cine poate. Apoi, de Bobotează, după ce au băut agheasmă, cei care au ţinut post se pot delecta cu bucate - de care însă nu se atinge nimeni până nu sunt sfinţite de preot! Acesta soseşte cu Iordanul sau Chiraleisa, adică „Doamne, miluieşte!”, în neogreacă. Strigând Chiralesa, se spune că oamenii capătă putere şi toate relele fug, iar anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie).

Adauga comentariu