Ale cui e (sic!) toate şcolarizările, diplomele, doctoratele? Aleluia e!

Prin proiectul "România Educată”, Klaus Iohannis a monopolizat tema învăţământului reuşind de fapt să facă de aşa manieră încât nimeni să nu perturbe marasmul școlii românești.

Rând pe rând, toate guvernele din vremea sa: USL 2.0, tehnocrații, cele ale PSD, Guvernele Orban I și Orban II, Guvernul Cîțu, USL3.0, nu s-au atins de educație, nu care cumva să-i încurce cineva marele proiect al Președintelui. Dar, din 24 ianuarie 2016, momentul măreţelor lansări de bla-bla-bla-uri despre viitorul educat al României, bugetul alocat educației nu a sărit de 4% din Produsul Intern Brut. Ba chiar a scăzut când la putere au fost „guvernele sale”, ajungându-se la minimul istoric de 2,5% din PIB în 2021. Păi, dacă vrei să îngropi un sistem, îi tai finanțarea. Iar ministrul Sorin Cîmpeanu fix asta a făcut şi face în continuare. Nu scoate o vorbă despre subfinanțarea cronică a educației românești, în timp ce ne explică doct că scăderea, de fapt e creștere. Peste câțiva ani, probabil, va împrumuta și domnia sa o replică celebră: „Atât s-a putut!”

În plus, suntem unica țară de pe continentul european care nu numai că recunoaște plagiatul ca merit pentru ocuparea de demnități în stat, dar și pregăteşte pe bandă rulantă analfabeți cu diplome să-și voteze analfabeții care să-i conducă. 44% dintre elevii români sunt analfabeți funcționali. Aici s-a ajuns!

Din cauza unor asemenea practici a ajuns România o „școală” pentru cerșetorii Europei. Sute de mii de copii nu învață altceva decât să ceara și să stea, ca părinții lor, cu mâna întinsă la stat pentru un kilogram de zahăr și un litru de ulei. Acum şi la „burse de merit” de nota 8,50!

Problema nu este la bursele de merit, ci că, din cauza sărăciei și a atitudinii “jeomanfișiste” a autorităților, sute de mii de copii n-au mai ajuns niciodată să facă școală, sau au fost nevoiți să renunțe la ea.

Pe lângă abandonul şcolar, cei rămaşi în maşinăria educaţională sunt învățați și cum să-și bată joc de propriul lor viitor – acoperiți fiind de diplome false. Încă din 2016 suntem în atenția UNICEF care atrăgea atenția autorităților că nivelul abandonului școlar în Romania a devenit îngrijorător pentru Uniunea Europeană. Suntem o ameninţare inclusiv pentru „sănătatea” educaţională a Europei.

Dar autoritățile și-au bătut joc cu spor de învățământ şi de atunci încoace.

Problema abandonului școlar este doar una din problemele cu care se confruntă învățământul românesc. Ne lipsesc banii pentru îmbunătățirea bazei materiale: școli încălzite iarna, manuale cărora nu le lipsesc coperțile și nu sunt făcute după metode de pe vremea dacului de 7 metri; ne lipsesc banii pentru o salarizare adecvată a cadrelor didactice calificate; ducem lipsă de consilieri psihologici în unitățile de învățământ și nimeni nu are nici o idee sănătoasă (atractivă) privind implicarea părinților în educația copiilor.

Aici vom regăsi și unele din cauzele abandonului școlar: sărăcia instituțională combinată cu sărăcia individuală, combinate cu indiferența părintilor și a cadrelor didactice. Cele două “sărăcii” aș zice că generează indiferența părinților și a cadrelor didactice în foarte multe cazuri.

Apoi avem o prăpastie de abordare între sat și oraș. Nici comuniștii, nici capitaliștii de cumetrie de după ei nu au avut o strategie de dezvoltare sătească care să ducă la creșterea nivelului de trai al celor din mediul rural. Și acum se merge la oraș “să se facă școală”, “să se muncească”. Ar trebui să le crape obrazul de ruşine tuturor celor care au abramburit şcoala românească: un sfert din copiii din mediul rural nu mai merg la școală.

Sub comuniști se emigra la oraș, sub capitaliștii de cumetrie se emigrează în alte țări pentru exact aceleași motive: “să se facă școală” și “să-și găsească un loc de muncă”. Satul românesc a fost abandonat în “laptele și cornul” și “terenul de fotbal”. Înainte era “căminul cultural”. Cu astea nu învingi emigația.

Cum ziceam, deocamdată avem de-a face cu o combinație letală pentru viitorul României: sărăcie, șmecherie, lipsă de educație, dispreț pentru intelectuali, corupție, habarnism, pupincurism, hei-și-mi-se-rupism, combinate cu goana după imagine falsă a politicienilor.

Până şi "România educată” a lui Klaus Iohannis a dat ochii peste cap şi a sucombat pe vreo pârtie de schi sau un teren de golf. A devenit "România Meditată". Proiectului prezidenţial i s-a pus cruce că au venit, din nou, politicienii şi au realizat că lor și grupului lor de interese nu le folosește, nu-i îmbogățește.

Şi, gata!

Adauga comentariu