Vezi de ce plăteşte românul, ca un fraier, aer, pe post de gaz metan

Acum, că a dat încălzirea globală peste noi, e timpul să discutăm serios despre gigacalorie. Este cea care întreţine Agentul Termic. Care circulă pe ţevi mai mult sub acoperire.

Ei bine, în zilele care urmează, Agentul Termic va vizita familiile nevoiașe de prin ţară. Politicos, cu aburi în ochi, acesta îşi va lua rămas bun de la cetăţeni şi le va explica că n-au să-l mai vadă, că el se retrage o vreme. Suntem, din nou, în plină constatare a faptului că iarna nu-i ca vara: cum dă gerul, problema căldurii din apartamentele „oamenilor muncii” (cărora o să le cam curgă mucii) se rezolvă prin debranşarea acestora de la sistemul de încălzire. Gigacaloria sperie România. De aceea zic: în mod cert, de portofelul românilor se apropie o majorare a facturii la “gaze”. Gaze scumpe înseamnă salarii mai mari în branşă. Iar majorarea salariilor în România are efectul şoricelului care zguduie muntele ieşind de sub el: 50 de bani în plus la femeia de serviciu de la „Nesimţitotermica” produce un „tsunami” de vreo „ej” de mii de RON în buzunarul directorilor, o nouă scumpire a gigacaloriei şi încă un milion de familii care intră în incapacitate de plată a „datoriilor la bloc”. Aşa că nesimţita aia de femeie de serviciu de la Fabrica de gigacalorie ar face bine să nu vrea mărirea aceea de salariu şi să-şi vadă de treabă!

Axiomatic, cum dă iarna, cetăţeanului slăbit de lupta cu căldura naturală a Soarelui, i se pregăteşte bătălia cu „gigacaloria” – duşmancă perfidă, cu preţ artificial întreţinut şi, ca să spun aşa, încălzită mulţi ani la sânul bietului popor prin reprezentantul ei caloriferul. Vă amintiţi cum îngrijeam, pe vremea lui nea’ Ceaşcă, în fiecare iarnă, caloriferele? Cum le puneam fulărel şi căciuliţă să nu crape agentul termic în ele? Unde-i modesta gigacalorie de altă dată? Cea care venea la un preţ de 35 de bani să-şi dea obştescul sfârşit la noi în calorifer – după ce umplea de primăvară toate traseele dintre termocentrale şi casele noastre. Cum mai suflam în pumni s-o menţinem în viaţă! Şi care-i este recunoştinţa? Ce-a înţeles ea prin libertate şi liberă circulaţie? Că-i liberă să se vândă-n servicii pe preţuri din ce în ce mai mari, dar de circulat să circule tot pe traseele acelea îmbătrânite şi, în final, fără pic de căldură-ntrânsa, să leşine-n caloriferul nostru! Pe banii noştri, pe sănătatea noastră şi a copiilor noştri! Păi de-aceea sunt supărat pe Rudolf Diesel (inginerul, nu renul): că n-a inventat un motor, măcar în doi timpi, pentru calorifer în locul celui în patru timpi pentru „merţane”, locomotive şi „jipane”. (“Să-și ia centrală” – îmi aruncă peste umăr soția, întinând nobilele idealuri ale căinării pensionarului. Aha: centrală… Dar gazul, gazul cine-l plătește? Că de scumpit, știm cine-l scumpește)

Stabilirea prețului la gaz este o golănie marca securiştilor care căpuşează şi acest sector: nu mai contează la facturare câți metri cubi s-au consumat, ci câte gigacalorii, asta în condițiile în care practic consumatorul nu are cum să verifice puterea calorică a gazului care i s-a furnizat.

Furtul din buzunarele românilor se face după următoarea schemă: lunar se face o analiză cromatografică a gazului – probă despre care nimeni nu garantează nimic, sau se ia proba de gaz înainte de intrarea în stația de distribuție, după ce se injectează fracții C2-C4 ca să dea o putere calorică superioară. Ulterior, în stație există posibilitatea injectării, în gazul distribuit la consumator, de azot și bioxid de carbon, gaze inerte, cu scopul de a se mări volumul scazând proporțional concentrația de gaz. În acest mod, se ajunge ca românii să plătească gaz măsluit de concentrație de la 93-95 % la 99,9 % și putere calorică cotată la valoarea maximă, calculul facturii făcându-se la valorile aranjate. Un calcul simplu ne arată o plată nejustificată cu 13-15% mai mare. Ori, cum potrivit calendarului de liberalizare a preţurilor gazelor, în ultimii 5 ani preţul acestora a crescut cu 90%, până anul trecut, ar cam fi timpul ca organele abilitate ale statului să verifice cât din ceea ce apare ca și plată pe facturile noastre sunt consum real sau furt ordinar. Să ştie şi românul de ce plăteşte aer ca un fraier.

Şi, gata!

Adauga comentariu