O poveste REALĂ despre copiii umiliți la geamul Protecției Copilului, dar și despre un copil mort și alți doi torturați

Luca, un băiețel de 9 anișori născut în Zalău și crescut în Sălaj a murit după ce mama acestuia l-a bătut până când și-a dat ultima suflare. Luca nu e un caz singular însă. Luca este un caz care a arătat neputința unui sistem care în loc să protejeze copiiii, îi aruncă direct în gura celui care îi aduce apoi sfârșitul dramatic.... dacă nu moare, rămâne cu sechele toată viața.

Despre cazul Luca s-au scurs rânduri multe, dar despre cazul copiilor torturați din Șimleu Silvaniei? Doi copii, un băiețel cu un an mai mic decât Luca și o fetiță care urmează să-și facă buletin au trăit luni de teroare în casa groazei. Mătușa lor, cea care trebuia să aibă grijă de ei i-a torturat până când procurorii DIICOT au descoperit măgăriile acesteia. Copiii erau înfometați, legați în casă, bătuți și filmați în ipostaze sexuale explicite. Nici aici nu a fost vorba de o greșeală, a fost vorba de un sistem al Protecției Copilului care a uitat să mai protejeze copiii. Cei doi copii torturați au ajuns în grija mătușii lor din dispoziția celor de la Protecția Copilului Sălaj, pentru că mama lor avea probleme grave mentale. Asemenea cazului Luca.

Dar nu ne oprim aici. Trecem peste episodul Luca și al copiilor torturați din Șimleu și ne oprim în centrul Zalăului. Oprim chiar lângă sediul celor de la Protecția Copilului. În instituție șefii îi beau cafeluța și mai rezolvă un dosar, două, trei. Afară, pe sub geam, copiii sunt trimiși la cerșit, la vândut flori sau chiar felicitări realizate pe hârtie! În tot acest timp, părinții lor stau pe terasă la un meniul zilei, la o bere sau efectiv stau și se uită la ei.

Am discutat într-o zi cu un copilaș care cerșea pe sub geamul celor de la Protecția Copilului și l-am întrebat pentru ce vrea bani. A spus sec, pentru mâncare. Am vrut să-l iau de mână, să intrăm în primul magazin deschis și să-i cumpăr de mâncare. Ei, surpriză. A refuzat, motivând că are nevoie de bani pentru a duce la părinți, altfel... altfel i se aplică o mică pedeapsă. 

Să știți că toți copiii care vin la cerșit în centrul Zalăului sunt nemâncați. Și-ar dori și o felie de pâine, dar nu are cine să le ofere. Instituțiile sunt prea preocupate de altele, iar părinții au și ei nevoie de țigări, o bere și alte nevoi lumești.

Într-o altă zi, o altă fetiță, de vârsta lui Luca a fost la vândut de flori pe terasele din centrul orașului, lângă același sediu al Protecției Copilului. Să vândă e mult spus. A venit la cerșit, cu pretextul că dă flori. Surpriza a venit atunci când am întrebat cu cine este. Ne-a spus simplu... bunica! Nu a vrut nici ea de mâncare, ci doar bani. De ce? Pentru că ascunși după tufișuri sau peste drum, părinții sau bunicii îi urmăresc, iar dacă nu vin cu bani... e grav, pentru copii desigur. 

Adauga comentariu