Abuzul cu fonduri europene pe înţelesul danhabarniştilor

Azi vom demonstra că mulţimea vidă (la cap) este dată de mulţimea avidă (după “Tătuc” şi “Mămucă”) care pune botul la promisiunile mulţimii livide (c-au furat, maică, şi-acu vine procurorul cu “omorul”). Dacă îl lasă “sistemul ticăloşit” să se ia de omul lui. Accesarea fondurilor europene nu este pentru tot poporeanul, ci, la fel ca şi privatizările de doi lei dintre anii 90 şi 2000, numai pentru un grup de privilegiaţi care au ras, tuns şi frezat. Majoritatea în numele interesului legitim al Patriei. Şi, mai ales, sub acoperire.

SE DĂ: Un “conflict de interese” reinventat în “folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane” prin modificările aduse articolului 301 Cod Penal prin Legea 193/2017, publicată în Monitorul Oficial numărul 598 din 25 iunie 2017. Veţi fi tentaţi să ziceţi că “fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv” şi care “se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică pe o perioadă de 3 ani” se referă doar la funcţionari publici. Ei bine, nu. Există condiții, foarte bine definite în articolul 175 din codul penal, la aliniatul 2, care ne arată că, “privații” răspund pentru faptele lor fix ca şi funcționarii publici. Căci: “este considerat funcționar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public”.

Aşa că SE CERE (organelor abilitate ale statului) să răspundă la câteva întrebări care se nasc după citirea atentă a anchetei Rise Project:

1. Este sora domnului “Danbarn-am cum m-am îmbogăţit pe seama necăjiţilor din România” rudă de-a dânsului, măcar afin de gradul până la care legea zice să s-a obţinut un folos patrimonial niţel cam illicit?

2. Acel “Atelier de Croitorie” în care sora a primit finanţare prin care şi-a dezvoltat propria afacere, atât în calitate de patron cât şi de angajat, se încadrează în categoria obţinerii unui folos patrimonial ca urmare a unui act îndeplinit în mod direct de fratele său?

3. Putem afirma despre domnul “Habarnam”, în calitatea sa de FINANŢATOR nu de consultant (că, în ancheta Rise s-a publicat un contract de subvenție în care acesta era parte), că era, în condiţiile legii: “o persoană care exercita un serviciu de interes public” şi care “fusese învestită de autoritățile publice sau care era supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public”? E?

Dar ancheta publicată de “anteniştii” de la Rise este o ecuaţie care răspunde la mai multe necunoscute. Mai ales dacă o citim şi o comparăm cu ce scrie în Lege şi nu ne folosim de scuza danhabarniştilor că “e prea lungă pentru a fi citită” (Too Long To Read).

Prin urmare SE DĂ la citit articololele 11 şi 12 din OUG 66/29.07.2011, care definesc concret “conflictul de interese” în cadrul normelor “privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi sau a fondurilor publice naţionale”. Aflăm că “nu au dreptul să fie implicaţi în procesul de verificare, evaluare, aprobare a cererilor de finanțare sau a programelor în cadrul unei proceduri de selecție” fix acele persoane care apoi habar nu au cum s-au îmbogăţit din manipularea de fonduri europene. Şi că, dacă nu se mătrăşeau declaraţiile de interese, aceste persoane: “care dețin părți sociale, părți de interes, acțiuni din capitalul subscris al unuia dintre solicitanți sau care fac parte din consiliul de administrație, organul de conducere ori de supervizare a unuia dintre solicitanți; soț, soție, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv cu persoane care dețin părți sociale, părți de interes, acțiuni din capitalul subscris al unuia dintre solicitanți ori care fac parte din consiliul de administrație, organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre solicitanți; cele despre care se constată că pot avea un interes de natură să le afecteze imparțialitatea pe parcursul procesului de verificare, evaluare, aprobare a cererilor de finanțare”, trebuiau excluse din procedura de selecţie. Aflăm că “autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația să solicite instanței anularea contractului, acordului, deciziei de finanțare încheiat sau emise cu încălcarea prevederilor”. Ori Dan Barna, după ce şi-a “cernut” sacul de interese, “pe propria răspundere” (conform articolului 12 din OUG mai sus menţionat), a dosit “pietricele” şi a aprobat, evaluat, verificat cererile surorii și ale altor apropiați. Iar pe “autorităţile competente” le-a durut la bască. De ce? Că printre “autorităţile competente” s-a strecurat chiar firma domnului “Habarnam”, ca şi “partener al autorităţii” (CJ Alba) în proiectul “Punţi Comunitare” (proiect luat zilele acestea la purecat de către Direcţia de Luptă Anti Fruadă). “Consultanţa” era un contract prin care firma lui “Habarnam” îndeplinea toate procedurile de selecţie în numele Consiliului Județean Alba. În această calitate, a deschis domnul Barna o “punte” financiară către soră-sa.

Aşa că SE CERE (autorităţilor competente ale statului, nu partenerilor acestora) să ne răspundă dacă nu cumva conflictul de interese, pe care am făcut demonstraţia mulţimii livide de mai sus, nu se transformă în fraudă? Frauda fiind, conform articolului 18 din Legea 78 din 2000: “prezentarea de declaraţii sau documente false, incorecte sau incomplete, care are ca efect deturnarea sau reţinerea incorectă de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele gestionate de Comunităţile Europene sau în numele acestora”.

Şi, gata!

 

Fotocredit: Caţavencii

Adauga comentariu